Terenul viran din politica românească
Spectacolul aproape săptămânal, chiar mai des, cu „ieșirea de la guvernare” sau „demisia”, venit ba dintr-o parte, ba din alta, este doar o joacă pe o insulă spre care vine un tsunami.
Suntem la Insula iubirii politică, unde ne certăm sau ne împăcăm, dar să știți că o facem doar aici, doar între noi, maxim jumătate din România. Restul este un teren rămas viran, politic vorbind. Români spre care s-a pierdut orice pod de încredere. Acolo, dincolo, e un ocean tot mai mare de ură (nu doar nemulțumire), care se va vedea prea târziu.
S-a trecut la „business as usual” în politică, la ciondăneala seacă dar vanitoasă și lipsită de conținut, mai repede decât ai clipi. La fel și mediul de business, care se uită doar la balanța de plăți, dar nu vede furtuna și apoi se miră de ce-i va lovi.
Rezultatul nu poate fi decât unul și mai trist decât spațiul disfuncțional de acum. Exaltarea Celui Puternic care are parul mai tare. Valorizarea soluțiilor radicale. Figurile mesianice, dar cu suflet de dictator. Tentația puterii fără margini. Când? Atunci când lucrurile vor fi greu de controlat.

